Femeia și-a luat locul la cratiță doar pentru că, fizic vorbind, e mai ușor să învârți o lingură decât să tai lemne pentru sobă. Nu că am fi mai talentate la gătit sau ne face plăcere să taiem la infinit legume pentru ciorbă. Nu pentru că tu nu ai fi in stare să o faci. Să combini două linguri de sare cu apă și suc de roșii ca să-și iasă ceva.. cel puțin comestibil. Și nu pentru că, dacă dispare femeia din viața ta, ești pierdut și ai să mori, la propriu, de foame. V-ați băgat în cap ideea asta preconcepută și folosită din ce în ce mai prost. Măcar de-ar fi spusă cu drag, ca pe vremea când unii bărbații mai știau să repare o priză și erau mai puțin epilați pe picioare decât femeile, dar e spus deseori cu scopul de a denigra, de a subestima. Și e trist.
Întotdeauna am fost de părere că mai presus de cuplu, un bărbat și o femeie trebuie să formeze o echipă. Așadar ea gătește, tu deschizi borcanele, ea calcă o cămașă, tu repari priza, ea bagă haine la spălat, tu bați cuiele cu ciocanul. Pur și simplu așa stă treaba. Că dacă ai sta tu la pus zarzavat pentru iarnă și ea ar tăia copaci, ar fi.. ciudat și nefiresc. E ca și cum ai pune o furnică să tragă la căruță și un cal să culeagă firmituri. Chiar are legătură cu forța fizică. Și ăsta e principalul motiv pentru care sarcinile au fost împărțite așa. Nu pentru că femeile ar fi vreo specie inferioară, demnă de închis în cușcă, că de-ar scăpa din lanț, ar încurca bunul mers al societății. Cam așa sună din gura voastră această categorisire, ”domnilor”!
Problema pe care o văd eu în toată treaba asta e ideea preconcepută că “Vezi dom’le, locul femeii este la cratiță, că deh’ atâta știe să facă bine”. NU! Știe să facă multe, și știe să le facă la fel de bine. Că cică așa ai văzut la mă-ta și la tac-tu. Păi da, ca atunci existau sarcini împărțite. Mă-ta îi facea fasole cu cârnați, și tac-tu dădea la sapă în curte, apoi repara televizorul. Acum singurul motiv pentru care ar trebui să-ți fac eu fasolea e ca să nu-ți strici manichiura proaspăt făcută la salon, ”bărbate”, iar dacă ni se strică telecomanda e panică mare în casă. Sunt acei bărbați care nu prea mai au nici o cunoștință despre cum se ține o gospodărie în picioare. Și cum habar nu au ce presupune să menții o curățenie de poți linge macul de pe jos. Se obișnuiesc așa, uită să mai aprecieze, apoi mai iau și lucrurile de-a gata. Nu boss, nu-i spune că locul ei e la cratiță, când tu nu știi să schimbi două becuri.
Lucrurile și vremurile s-au mai schimbat. Înainte erau foarte bine delimitate activitățile specifice unui bărbat și cele specifice unei femei. Acum nu prea. Toată lumea stă frumos la bloc, chiar și la casă găsești meșteri care să-ți contruiască sau să repare chestii. La războaie nu vă mai mergeți. Armata nu se mai face. Epilatul pe picioare se face din ce în ce mai des. Ce mai, ați devenit niște adevărate prințese. Și-atunci, de unde gura atât de mare că ”locul femeii e la cratiță”? Că tu în timpul ăsta faci.. ce? Ori te uiți la meci, ori te joci pe telefon. Și nu-mi vinde rahatul cum că vii obosit de la muncă. E secolul XXI, nenică, și femeia face același lucru. Și-ajunge la fel de obosită ca și tine. Așadar dacă locul femeii e la cratiță, locul tău e fix lângă ea. Dacă ești bărbat adevărat, o faci pentru că o iubești și ai înțeles cum stă treaba în zilele noastre, iar dacă ești pizdificat, mna, asumă-ți rolul de cea mai tare colegă de apartament și.. ce să zic, ar trebui să fie amuzant să gătiți împreună.